Despre
Povestea proiectului
Memoria locurilor- pe urmele românilor sud-dunăreni
Acest proiect pleacă de la experiențele personale ale membrilor echipei de implementare, făcând o comparație între accesul la informații culturale, în cazul unor țări din Vestul Europei, în raport cu cele accesibile online, când vine vorba de cele din statele balcanice. Chiar dacă se observă o îmbunătățire, de la an la an, informațiile legate de țările balcanice sunt limitate și, uneori, acestea sunt contradictorii, prezervând abordări naționaliste, uneori extreme, care nu își mai au locul în Europa contemporană, cu atât mai mult cu cât o parte a țărilor balcanice fac parte din Uniunea Europeană, iar celelalte, încearcă să finalizeze procesele de preaderare și aderare.
În egală măsură, construcția acestui proiect a pornit de la constatarea faptului că la nivel mondial, cunoştinţele despre cultura populară românească și despre comunităţile aromâne și meglenoromâne din zona balcanică sunt minime și minimalizante. Există o mulțime de site-uri și platforme care promovează cultura altor regiuni ale Europei, mai ales din Europa de Vest, în vreme ce site-urile cu tematică preponderent culturală, care să promoveze cultura balcanică, sunt aproape inexistente. În contextul în care Uniunea Europeană face eforturi să conserve patrimoniul cultural comun al Europei, proiectul nostru poate oferi instrumente menite să faciliteze accesul publicului larg la cultura, dinamica și diversitatea specifică multor comunități tradiționale aromâne și meglenoromâne.
Accesul la date de arhivă, combinate cu înregistrarea unor istorii de familie, unele dintre ele tragice, pot crea și repoziționa ideea de aromân/aromânitate, în mentalul colectiv al românilor, dar și al albanezilor, al slavilor macedoneni, al grecilor, al bulgarilor – în zonele în care aceștia conviețuiesc.
O explorare a monumentelor reprezentative pentru istoria aromânilor (clădiri de for public, monumente funerare, case particulare etc.) ar contribui la revalorizarea patrimoniului material lăsat moștenire de românii sud-dunăreni statelor care le-au devenit patrie, după peregrinările și exodul determinate de condițiile politice din regiunile de baștină. Această restituire vine în concordanță cu unul dintre aspectele relevante în justificarea proiectului, reprezentat de noile valențe pe care patrimoniul le-a căpătat în secolul 21. Suntem tot mai atașați de moștenirea noastră, iar crizele sunt, în general, un bun catalizator al interogării trecutului, în legătură cu experienţe similare și soluții.
Un alt element important pentru proiectul propus vizează tinerii, considerați pe plan internațional ca forța cea mai importantă care trebuie să fie pregătită pentru a prelua sarcina protejării și valorificării creative a patrimoniului. În acest sens, proiectul își asumă rolul de vector de popularizare și de informare a tinerilor, prin mijloace specifice (platforme de comunicare new-media, broșuri de informare, conferințe de popularizare etc.), punându-le acestora la dispoziție informații atractive și, mai ales, valide.
Realizarea unei expoziţii online de fotografie, cu tematică legată de familia tradițională aromânească, dar și identificarea și prezentarea unor personalităţi de origine aromână, în contextul prezentat aici, poate determina schimbarea esențială de percepţie a publicului asupra fenomenului. Publicul este tot mai interesat de micro-istorii, de povești despre oameni obișnuiți sau mai puţin obișnuiți.
