Destine aromânești
Povestea proiectului
Destine aromânești
Lansat în anul 2020, proiectul DESTINE AROMÂNEȘTI. INTERFERENȚE CULTURALE ȘI IDENTITARE și-a propus să readucă în atenția poporului român activitatea celor mai importanți macedo-români din Istoria României și să trezească, astfel, un interes legitim a urmașilor aromânilor din România față de istoria strămoșilor lor sud-dunăreni.
În același timp, proiectul se dorește a fi un apel la acțiune, pentru conservarea și salvarea valorilor dialectale și culturale a aromânilor și meglenoromânilor, având în vedere că sunt din ce în ce mai puțini vorbitori nativi.
Astfel, printr-o activitate laborioasă de cercetare, coroborând aspectele cunoscute cu cele mai puțin cunoscute din viața aromânilor, a fost conturată o lume de amestecuri etnice, de figuri de mare notorietate în istoriile naționale și în analele culturale ale Europei întregi, sub forma unei galerii cu accent pe personalitățile aromâne și meglenoromâne integrate în totalitate în viața și istoria României.
Galeria vizează prezentarea activității acestora de la începuturi și până în prezent: oameni integrați într-o lume cosmopolită și creatoare, aflată într-o permanentă și dinamică mișcare, ducând și aducând, izvodind și înmulțind bunuri materiale și spirituale, din Balcani până în zona carpato-danubiano-pontică, de la Dunărea de Jos, până la Buda sau până la Viena, în toată Europa, și apoi până în America de Nord sau Australia.
Totodată, scopul proiectului vizează crearea un instrument de conștientizare, în rândul elevilor și a studenților contemporani, asupra unei realități deloc studiată, în prezent. Formarea limbii și a poporului român ocupă prea puțin spațiu în manualele de istorie sau de limba română, valorile dialectale fiind abia menționate și insuficient explicate și exemplificate.
Toate acțiunile întreprinse în cadrul acestui proiect au urmărit, de asemenea, valorificarea unui potențial cultural și creativ enorm și unic, care demonstrează vocația europeană a românilor de pretutindeni, în vremuri în care umanismul Europei Occidentale era încă pus sub semnul întrebării.
